Reședinţa Regală de la Curtea de Argeş
După ce a devenit domnitor al României în anul 1866, Carol I a decis să cunoască ţara şi a străbătut-o călare. A fost impresionat de câteva locuri printre care capitalele lui Negru Vodă, Curtea de Argeş şi Câmpulung Muscel. A vrut să îşi facă un castel pe dealul Măţăului din Câmpulung, dar muscelenii au refuzat să îi vândă terenul şi astfel a optat să îşi facă reşedinţa la Podul lui Neag, lângă Mânăstirea Sinaia. S-a ,,răzbunat” pe musceleni, construind la poalele Măţălui Şcoala Normală care astăzi îi poartă numele. La Curtea de Argeş a găsit însă toată deschiderea. Cutremurele şi incendiile afectaseră grav Mănăstirea Argeşului, astfel că a decis restaurarea ei. L-a invitat pentru acesta pe Eugene Viollet le-Duc – architect francez, restaurator al Notre-Dame de Paris, dar fiind prea în vârstă, acesta îl recomandă domnitorului pe Andre Lecomte du Nouy, discipolul său. Arhitectul a primit o misiune multiplă: restaurarea catedralei Mănăstirii Argeşului, construcţia unei reşedinţe cu funcţiune mixtă(princiară şi episcopală), amenajarea unui parc pe model occidental. Lecomte du Nouy se va achita de toate aceste sarcini. Pornind de la cerinţa de a construi o reşedinţă cu funcţiune mixtă pe locul dependinţelor Mănăstirii, Lecomte de Nouy gândeşte o structură simetrică, având o aripă de nord(episcopală) şi una de sud(princiară), unite printr-un paraclis. Construcţia a fost ridicată în perioada 1878-1888 şi fiind zidită dintr-o cărămidă specială, cu proprietăţi mecanice deosebite. Presa vremii l-a acuzat pe Carol că a folosit pentru construcţie cărămidă deturnată de la forturile Bucureştilor, lucru greu de dovedit. În aripa de sud, la parter a fost realizată o sală de primire ornamentată cu fresce ce ilustrează Legenda Meşterului Manole şi restaurarea mânăstirii, făcută de MS Regele Carol I. Legătura cu etajul se făcea printr-un lift elveţian instalat în 1888, cunoscând fiind faptul că MS Regina Elisabeta suferea de dureri de genunchi. Cuplul regal locuia la etaj, unde avem conservat până astăzi cabinetul de lucru al Reginei, loc în care a realizat Evanghelia Pictată aflată astăzi în Catedrala Mânăstirii Argeşului.
Când lucrările au fost finalizate, MS Regele Carol I, dezamăgit de luptele politice din Biserica Ortodoxă Română schimbă destinaţia părţii de nord a ansamblului şi o încredinţează personalului de deservire a Reşedinţei Regale.
Cuplul Regal, Carol I şi Elisabeta, petrecea mult timp la Curtea de Argeş, regina retrăgându-se aici după moartea soţului ei. În timpul războiului, în reşedinţa regală din Curtea de Argeş va dormi însuşi Kaiser-ul Wilhelm al II-lea, venit să aducă un omagiu la mormântul regelui român.
După război, noul cuplu regal va veni rar la Curtea de Argeş, motiv pentru care episcopii de Argeş vor cere aripa de nord a Reşedinţei Regale, fapt refuzat categoric de MS Regele Ferdinand. Nici Carol al II-lea nu se va arăta foarte interesat de Curtea de Argeş, până în 1939, când îşi schimbă viziunea. MS Regele Mihai a vizitat mai des Curtea de Argeş comparativ cu tatăl şi bunicul său, dar domnia a fost prea scurtă.
După instalarea la putere a comuniştilor, Moaştele Sfintei Muceniţe Filoteea au fost mutate din Catedrala Mânăstirii în Paraclisul Regal(cu execepţia unei mici perioade în care au fost duse la Vâlcea, stârnind revolta argeşenilor) unde au stat până la construcţia noii necropole regale. În perioada comunistă, reşedinţa regală a trecut în administrarea Patriarhiei române, un centru de reciclare a personalului clerical, în spiritul noii orânduiri. Această iniţiativă a salvat reşedinţa de distrugeri şi profanări.
După Revoluţia din 1989, Reşedinţa Regală din Curtea de Argeş nu a fost revendicată de Familia Regală a României astfel că a intrat în posesia Eparhiei Argeşului(reînfiinţată după Revoluţie). În aripa de nord, în sala aflată în oglindă cu Sala Manole a fost organizat un Muzeu care adăposteşte patru fresce originale ale Catedralei Mănăstirii precum şi Catapeteasma dăruită de Şerban Cantacuzino. Din păcate Muzeul nu este deschis publicului.
În ultimii ani Reşedinţa Regală din Curtea de Argeş a trecut printr-un amplu proces de restaurare, finalizat de curând.
